Poate știința să
înlocuiască filosofia?
După mai mult de
2000 de ani de evoluție a umanității, o tranșare a dilemei expuse, ar inclina,
aparent, balanța spre un răspuns afirmativ.
Astfel, știința
a oferit omenirii baza factuală pentru informații verificabile, descoperiri, invenții,
dezvoltare; știința
presupune metode determinate si rezultate certe; stiintei ii sunt specifice
anticiparea, previzibilitatea si cuantificarea in toate domeniile abordate de-a lungul timpului.
“Viteza este determinată în funcție
de doua variabile: timpul si distanta (v=d/t) ”. Poate suferi această formulă
cunoscută vreo modificare? Raspunsul este, fără dubiu, negativ, reprezentand un
fapt stiintific demonstrat.
Din punct de vedere filosofic,
perspectiva poate fi alta, mai interesanta si atractiva, asa cum e relevată de
paradoxurile lui Zenon, conform cărora “într-o cursă, alergatorul mai rapid
nu-l poate depasi niciodata pe cel lent, aflat in fata sa, deoarece el trebuie
sa ajunga intai intr-un loc in care cel din fata fusese deja, astfel ca cel
lent va fi mereu primul”.
Progresele inregistrate de stiinta si
tehnologie au adus avantaje incontestabile, dar si pericole si dileme morale
pentru care stiinta nu poate oferi, la acest moment, motivatii rezonabile si
explicatii acceptate (de exemplu, clonarea).
Nuantand titlul de fata, se poate
adresa si intrebarea “Ce a fost mai intai, filosofia sau stiinta?” Cu
siguranta, cea dintai. Astfel, stiinta a confirmat, ulterior, in numeroase
situatii, adevaruri consacrate filosofic chiar din vremuri antice.
Intrebarile fundamentale (“cum a
aparut universul?”, “cine suntem?”, “de unde venim?”) pentru cunoasterea lumii,
la care au reflectat filosofii de timpuriu, isi asteapta si azi raspunsul; doua
mii si ceva de ani nu au fost suficienti pentru a stabili, de pilda, dincolo de
orice indoiala, dinamica universului.
La ultima accesare a net-ului
(apropos, o cucerire globala a stiintei si tehnologiei), se poate afla ca s-a
descoperit a zecea planeta din sistemul nostru solar, tabelul lui Mendeleev s-a
imbogatit cu patru elemente chimice noi, a fost edificat cel mai inalt pod din
lume, s-a inventat cel mai avansat i-phone; toate acestea si multe altele sunt
rezultate remarcabile ale stiintelor din domeniile respective.
Totusi, poate stiinta sa ne ajute sa
fim fericiti, sa intelegem sensul vietii si valori ca prietenia, educatia, respectul,
compasiunea, toleranta, moralitatea si altruismul?
Are stiinta instrumentele potrivite
sa ne ajute sa inlaturam egoismul, vanitatea, nepasarea, starile conflictuale,
radicalismul religios?
Daca stiinta are toate aceste puteri,
nu a dovedit-o inca; in schimb, filosofia a avut si are resurse inepuizabile
pentru a suplini ceea ce stiintei ii lipseste: emotia umana si satisfactia
reflectiei personale.
Poate stiinta sa inlocuiasca
filosofia? Da, intr-o lume ipotetica a robotilor in care oamenii lipsesc cu
desavarsire.
Poate stiinta sa inlocuiasca
filosofia? Nu, intr-o societate umana unde stiinta si filosofia coexista, se
completeaza, fara a se putea exclude una pe cealalta.
