Cuvânt înainte
M-am gândit demult, tare demult, că nu merită să trăieşti într-o cutie de beton. Adică să limitezi pe cât posibil să stai la bloc, într-un apartament de 2-3 camere sau chiar 4 camere. Atunci nu am avut de ales, dar în mintea mea era un plan: să-mi fac o casă şi să trăiesc liber cu familia mea. Timpul a trecut şi încet, încet am început să materializez planul meu.
Am făcut sacrificii (uneori mari) şi am reuşit să îmi construiesc o casă, cât mai aproape de oraş. Mai aproape de oraş, pentru că încă am copii mici şi sunt dependenţi de şcoală.
Au trecut mai bine de 7 ani de când locuiesc împreună cu familia în acel loc. ACASĂ.
Încă de la prima cazma din fundaţie a trebuit să apelez la tot felul de meşteri pentru a-mi satisfice astfel de nevoi diferite de cele de la bloc: săpatul grădinii (450 mp), tăiatul lemnelor, crăpatul şi depozitarea, mese, scaune de grădină, terasă, grătar, crescutul păsărilor de curte şi altele, şi altele...
Nu am două mâini stângi, am făcut studii superioare şi nu am pregetat să pun mâna pe carte/ computer pentru a învăţa ceea ce uneori acei meşteri nu reuşeau să-mi facă o lucrare de calitate. Ca să nu mai pui că cereau şi bani cam mulţi.
Şi uite aşa a început ceriera de DIY pentru mine. Dacă sunt mulţumit? Foarte mulţumit!
Voi încerca să pun pe această hârtie electronică toate încercările mele de succes, şi nu numai. Cu o abordare asupra meşterelii diferită, cred că oricine poate face ca mine. Vorbesc aici despre bărbaţi.
Să vedem cum am făcut...
Așteptăm continuarea...
RăspundețiȘtergere